Cele mai intalnite simptome sunt tusea si dispneea.
Mai putin frecvente sunt expectoratia, durerea, hemoptizia.
marți, 15 august 2017
marți, 29 octombrie 2013
Fibrobronhoscopia sau bronhoscopia
Ti s-a spus ca trebue sa faci acesta investigatie?
Sa iti spun cum stau lucrurile.
Cel putin aici unde lucrez eu se zvoneste printre pacientii ca daca faci aceasta investigatie si medicul ciupeste din plaman, o sa faci cancer si o sa mori. As vrea sa iti clarific acest neadevar, multi dintre pacientii care fac fibrobronhoscopie au deja cancer, pornind de la o suspiciune de cancer, au ajuns sa faca fibrobronhoscopie cu biopsie, pentru a confirma suspiciunea (poate nu este cazul tau), biopsia (ciupitura din plaman) fiind prima alegere a orcarui medic cand vine vorba de confirmarea unui cancer si aflarea tipului de cancer, astfel mai departe oncologul poate sa prescrie un tratament (tratamentele chimioterapice se dau in functie de tipul cancerului gasit prin examinarea la microscop a biopsiei, ciupiturii), chirurgul ar putea sa opereze pacientul (depinde de extinderea bolli si de tipul cancerului). Astfel unii pacienti au aflat mai tarziu ca au cancer, dupa ce au facut fibrobronhoscopia cu biopsie, si avand in vedere ca procedura este una destul de greu de suportat, iar cele 2 se succed, au asociat cancerul cu fibrobronhoscopia cu biopsie, la fel si rudele lor. In final unii pacientii cu cancer au murit, rudele lor ramanad cu impresia gresita ca cel drag lor a murit din cauza fibrobronhoscopiei.
Mai pe scurt - fibrobronhoscopia cu biopsie nu te omoara (este posibil contrariul in cazuri foarte rare in care apar sangerari masive de nestapanit in timpul manevrei ) ci doar te ajuta sa sti ce boala ai deja, boala din cauza careia ai putea sa mori mai degraba.
Dar poate nu este cancer, mai sunt multe alte boli pulmonare, si chiar daca este, unele se trateaza foarte bine oferindu-ti sansa sa te vindeci sau sa traiesti mai mult.
Exista 2 tipuri de bronhoscopii - flexibila si rigida.
Cea flexibila se face cu bronhoscopul flexibil care este asemanator unui furtun de grosimea unui pix care este flexibil astfel incat medicul poate ajunge in cele mai inaccesibile locuri din plaman (totusi nu se poate ajunge in bronhiile mai mici decat diametrul bronhoscopului)
Inainte de procedura se fac premedicatie cu atropina, diazepam si anestezie locala cu xilina ( in gat)
Se foloseste in special pentru diagnostic (medicul cauta cauza bolii pulmonare).
Cea rigida se foloseste mai mult pentru interventii terapeutice ( rezectia unei tumori care obstrueraza bronhiile sau introducerea unui stent).
duminică, 11 august 2013
Pneumotorax ( pneumotorace )
Peumotorax = pneumo (aer) + torax (torace).
Totusi noi avem aer in torace (piept), asta este evident.
Si atunci cum poate fi o boala?
Intre plaman si cutia toracica exista 2 foite, una lipita de plamani si una lipita de torace pe interior, fara sa fie lipite intre ele.
Ce credeti ca se intampla, daca intra aer intre ele?
Sigur, apare pneumotoraxul.
De ce apare pneumotoraxul?
Fiindca apare o perforatie ( gaura ) fie in plaman, fie in cutia toracica (piept, spate) prin care exteriorul comunica cu spatiul dintre foite.
Asta se poate intampla din cauza
- unor boli pulmonare (pneumotorace secundar), si aici se pot insira mai multe boli : afectiuni pulmonare cronice obstructive, bolile pulmonare interstitiale difuze, granulomul eozinofil, sarcoidoza, pneumoconiozele, unele afectiuni infectioase.
- in timpul unui accident sau injunghiere (pneumotorace posttraumatic),
- mai poate fi produs si accidental (fara voie) (pneumotorace iatrogen) in timpul unor manevre terapeutice (punctie toracica pentru scoaterea de lichid, montarea unui cateter pentru vena subclavie sau jugulara )
- se pot produce, deasemenea, fara nici un fel de boala pulmonara aparenta (mai probabil din cauza ruperii unor bule care apar cu timpul sub foita care acopera plamanul.) ( pneumotorace spontan, primar ).
Credeti ca fumatul are vreo legatura cu pneumotoraxul?
Da, evident. Portretul robot al pacientului cu pneumotorace (adica apare cel mai des la acest tip de oameni): este fumator, inalt, barbat (barbatii fac de 7 ori mai des, fata de femeii).
Daca luam 4 pacienti vindecati dupa un pneumotorace, 1 din ei va face din nou pneumotorace in decurs de pana la 2 ani, iar daca luam 2 pacienti care au facut al 2-lea pneumotorace care s-a vindecat, unul din ei va face inca odata pneumotorace (al treilea pneumotorace).
Ce simptome (ce simpte pacientul) apar in pneumotorace?
Pacientul poate sa simpta o durere acuta (dintro data, brusca) la nivelul pieptului, spatelui care se accentueaza la respiratii profunde, lipsa de aer, care apar dupa un efort, tuse sau stranut.
Starea pacientului (cat de grav este) depinde de cat de mult aer a intrat intre cele 2 foite.
Daca 1/4 din plaman este comprimat ( apasat ) de aerul dintre foite atunci starea pacientului incepe sa fie foarte grava.
Exista pacienti care sunt fara durere sau le trece durerea dupa o anumita perioada de timp, mai au doar o tuse seaca (fara flegma) si lipsa de aer, fara ca boala sa se fi vindecat (de obicei de la al 2-lea neumotorax.)
Diagnostic.
Clinic (datele obtinute din ce simpte pacientul, ce semne vede medicul ) se poate suspecta diagnosticul de pneumotorax. Medicul pentru a fi sigur de faptul ca este pneumotorax, pacientul trebue sa faca radiografie unde se va vedea plamanul comprimat de aerul dintre cele 2 foite ( totusi pe radiografie se poate confunda si cu bule gigante sau enfizem bulos). Cateodata, cand este putin aer intre cele 2 foite, este posibil ca pneumotoracele sa nu se vada pe radiografie, atunci computer tomografia, pe langa faptul ca arata pneumotoraxul, de multe ori arata si din ce cauza s-a produs acesta.
Totusi noi avem aer in torace (piept), asta este evident.
Si atunci cum poate fi o boala?
Intre plaman si cutia toracica exista 2 foite, una lipita de plamani si una lipita de torace pe interior, fara sa fie lipite intre ele.
Ce credeti ca se intampla, daca intra aer intre ele?
Sigur, apare pneumotoraxul.
De ce apare pneumotoraxul?
Fiindca apare o perforatie ( gaura ) fie in plaman, fie in cutia toracica (piept, spate) prin care exteriorul comunica cu spatiul dintre foite.
Asta se poate intampla din cauza
- unor boli pulmonare (pneumotorace secundar), si aici se pot insira mai multe boli : afectiuni pulmonare cronice obstructive, bolile pulmonare interstitiale difuze, granulomul eozinofil, sarcoidoza, pneumoconiozele, unele afectiuni infectioase.
- in timpul unui accident sau injunghiere (pneumotorace posttraumatic),
- mai poate fi produs si accidental (fara voie) (pneumotorace iatrogen) in timpul unor manevre terapeutice (punctie toracica pentru scoaterea de lichid, montarea unui cateter pentru vena subclavie sau jugulara )
- se pot produce, deasemenea, fara nici un fel de boala pulmonara aparenta (mai probabil din cauza ruperii unor bule care apar cu timpul sub foita care acopera plamanul.) ( pneumotorace spontan, primar ).
Credeti ca fumatul are vreo legatura cu pneumotoraxul?
Da, evident. Portretul robot al pacientului cu pneumotorace (adica apare cel mai des la acest tip de oameni): este fumator, inalt, barbat (barbatii fac de 7 ori mai des, fata de femeii).
Daca luam 4 pacienti vindecati dupa un pneumotorace, 1 din ei va face din nou pneumotorace in decurs de pana la 2 ani, iar daca luam 2 pacienti care au facut al 2-lea pneumotorace care s-a vindecat, unul din ei va face inca odata pneumotorace (al treilea pneumotorace).
Ce simptome (ce simpte pacientul) apar in pneumotorace?
Pacientul poate sa simpta o durere acuta (dintro data, brusca) la nivelul pieptului, spatelui care se accentueaza la respiratii profunde, lipsa de aer, care apar dupa un efort, tuse sau stranut.
Starea pacientului (cat de grav este) depinde de cat de mult aer a intrat intre cele 2 foite.
Daca 1/4 din plaman este comprimat ( apasat ) de aerul dintre foite atunci starea pacientului incepe sa fie foarte grava.
Exista pacienti care sunt fara durere sau le trece durerea dupa o anumita perioada de timp, mai au doar o tuse seaca (fara flegma) si lipsa de aer, fara ca boala sa se fi vindecat (de obicei de la al 2-lea neumotorax.)
Diagnostic.
Clinic (datele obtinute din ce simpte pacientul, ce semne vede medicul ) se poate suspecta diagnosticul de pneumotorax. Medicul pentru a fi sigur de faptul ca este pneumotorax, pacientul trebue sa faca radiografie unde se va vedea plamanul comprimat de aerul dintre cele 2 foite ( totusi pe radiografie se poate confunda si cu bule gigante sau enfizem bulos). Cateodata, cand este putin aer intre cele 2 foite, este posibil ca pneumotoracele sa nu se vada pe radiografie, atunci computer tomografia, pe langa faptul ca arata pneumotoraxul, de multe ori arata si din ce cauza s-a produs acesta.
marți, 26 martie 2013
Probe functionale respiratorii
Probe functionale respiratorii sau spirometria sunt masuratorile prin care medicul pneumolog poate aprecia scaderea elasticitatii plamanului si scaderea diametrului bronhiilor.
Nu stiu daca ati facut deja aceste masuratori, dar stiu din experienta ca pentru unele persoane sunt greu de facut, de fapt sunt greu de facut corect.
O sa va explic ce reprezinta fiecare parametru optinut:
CV = volumul de aer pe care il puteti da afara din plaman cu toata puterea dupa ce ati inspirat maxim de profund.
VEMS = volumul de aer expirat in prima secunda - ne arata daca exista scaderi ale diametrului bronsic.
VEMS/CV= indicele Tiffneau = acest raport trebue sa fie intre cu 0.7 si 0.9 Sub 0.7 arata obsstructie, peste 0. 9 arata restrictie (scaderea elasticitatii pulmonare) iar intre 0.7 si 0.9 disfunctie mixta si restrictie dar si obstructie atunci cand cel putin unul dintre indici CV sau VEMS nu sunt in intervalul de normalitate 80-120 %.
Nu stiu daca ati facut deja aceste masuratori, dar stiu din experienta ca pentru unele persoane sunt greu de facut, de fapt sunt greu de facut corect.
O sa va explic ce reprezinta fiecare parametru optinut:
CV = volumul de aer pe care il puteti da afara din plaman cu toata puterea dupa ce ati inspirat maxim de profund.
VEMS = volumul de aer expirat in prima secunda - ne arata daca exista scaderi ale diametrului bronsic.
VEMS/CV= indicele Tiffneau = acest raport trebue sa fie intre cu 0.7 si 0.9 Sub 0.7 arata obsstructie, peste 0. 9 arata restrictie (scaderea elasticitatii pulmonare) iar intre 0.7 si 0.9 disfunctie mixta si restrictie dar si obstructie atunci cand cel putin unul dintre indici CV sau VEMS nu sunt in intervalul de normalitate 80-120 %.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)